Certificatul de rezidență fiscală este un document care apare în discuție în contextul anumitor tranzacții cu parteneri din diferite țări ale lumii (mai exact, nerezidenți).
Ce este un rezident/nerezident?
Din perspectivă fiscală, un rezident este :
-
orice persoană juridică română;
-
orice persoană juridică străină având locul de exercitare a conducerii efective în România;
-
orice persoană juridică cu sediul social în România, înființată potrivit legislației europene;
-
orice persoană fizică rezidentă care îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
-
are domiciliul în România
-
are centrul intereselor vitale ale persoanei amplasat în România
-
este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive și care se încheie în anul calendaristic vizat
-
este cetățean român care lucrează în străinătate ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.
Un nerezident este orice persoană care nu îndeplinește una dintre condițiile de mai sus pentru a fi rezident.
Concret, dacă un SRL înregistrat în România (rezident) efectuează o prestare de servicii către firmă X înregistrată în Bulgaria, înseamnă că a derulat o tranzacție cu un nerezident.
Regula de bază este că nerezidenții care obțin venituri impozabile din România au obligația de a plăti impozit în România, iar tu ca parte a tranzacției ai anumite obligații, după cum se detaliază în continuare.
Care este lista de venituri impozabile obținute de nerezidenți din România?
-
dividende/dobânzi/redevențe/comisioane de la un rezident;
-
venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România;
-
venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident;
-
remunerații primite de persoane juridice străine în calitate de administrator al unei persoane juridice române;
-
venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui transport;
-
venituri din profesii independente desfășurate în România în cazul în care sunt obținute în alte condiții decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade care nu depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;
-
premii obținute la concursuri organizate în România;
-
venituri obținute la jocurile de noroc practicate în România;
-
venituri realizate de nerezidenți din lichidarea unei persoane juridice române.
-
Cele mai întâlnite situații de care te-ai putea lovi în practică sunt :
-
acorzi dividende unui nerezident;
-
ești beneficiarul unor servicii de management sau de consultanță din orice domeniu primite de la un nerezident;
-
ești beneficiarul unor venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui transport.
Ce trebuie să știi despre implicarea ta în acest proces?
Tu, în calitate de plătitor de venituri, ai obligația de a calcula, reține, declara și plăti impozitul datorat de nerezidenți pentru veniturile impozabile obținute în România. Impozitul se reține și se virează până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Plata se face în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de BNR pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenți.
Există riscul ca tranzacțiile să fie impozitate și în România și în străinătate?
România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri cu numeroase state, în care se specifica regula care se aplică pentru fiecare caz în parte.
Regula generală este că dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care România a încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de către acel contribuabil din România nu poate depăși cota de impozit prevăzută în convenția care se aplică asupra acelui venit.
În situația în care sunt cote diferite de impozitare în legislația interna sau în convențiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.
Dacă un contribuabil este rezident al unei țări din Uniunea Europeana, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de către acel contribuabil din România este cota mai favorabila prevăzută în legislația internă, legislația Uniunii Europene sau în convențiile de evitare a dublei impuneri.
Așadar, dacă derulezi tranzacții precum cele enumerate, va trebui, înainte de toate, sa citești cu atenție aceste convenții.
Care sunt pașii pe care trebuie să îi parcurgi:
-
verifici care sunt partenerii tai – rezidenți și nerezidenți;
-
verifici care dintre tranzacțiile derulate se înscriu pe lista de tranzacții generatoare de venituri impozabile în România;
-
pentru partenerii nerezidenți cu care ai încheiat astfel de tranzacții soliciți certificatul de rezidență fiscală;
-
analizezi prevederile acestuia pentru tranzacția încheiată și aplici prevederile ei;
-
dacă trebuie să reții impozit conform convenției sau prin neprimirea certificatului de rezidență, va trebui să îl declari și să îl și plătești la buget până în data de 25 a lunii următoare plății venitului.
Certificatul de rezidență fiscală
Pentru evitarea dublei impuneri, partenerul străin care a încheiat contractul cu persoana juridica română trebuie să dovedească faptul că este plătitor de impozit pe venit la el în țară. Dovada este documentul numit certificat de rezidență fiscală emis de către autoritatea competentă din statul persoanei interesate.
Scopul solicitării acestui document este acela de a beneficia de prevederile acordurilor pentru evitarea dublei impuneri, încheiate cu statul de rezidență.
Pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plății venitului, acest certificat de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul sau de rezidență, precum și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indica îndeplinirea condiției de beneficiar în situația aplicării legislației Uniunii Europene.
Dacă ești rezident, cum poți intra în posesia unui certificat de rezidență fiscală pentru tine ?
Așa cum tu poți solicita partenerilor tai un certificat, și ei îți pot solicita la rândul lor același lucru, într-o tranzacție inversă, în care tu obții venituri din străinătate.
Certificatul de rezidență fiscala se eliberează de către Ministerul Finanțelor Publice și poate fi solicitat printr-o cerere (modelul poate fi găsit pe site-ul ANAF), atât de către persoanele juridice, cât și de către persoanele fizice.
Certificatul de rezidență fiscala prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimba condițiile de rezidență.
Exista situații în care deși nerezidentul contractant îndeplinește toate condițiile pentru a beneficia de evitarea dublei impuneri, acesta omite să aducă actul doveditor partenerului român, și anume certificatul de rezidență fiscală, ceea ce duce la aplicarea regulilor prevăzute de Codul Fiscal, și anume reținerea la sursa a impozitul pe venit.
Exista situații în care natura înțelegerii cu partenerul nu acceptă o astfel de plată parțială a facturii emise. În acest caz, ce poți să faci este să suporți tu cheltuiala cu impozitul reținut.
În cat timp se eliberează certificatul de rezidență fiscală?
Atestatul de rezidență fiscală se va elibera într-un termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
